Si a trecut si weekendul. Lunea e cea mai grea zi din saptamana. Ma doare un un muschi pe la spate, am febra musculara la piciorul stang (!) si ligamentele de la mana stanga.
Demult nu am mai mers la catarat 2 zile. In Bucuresti si la munte se apropie iarna. La Veliko este inca toamna. Frunzele sunt ruginii si miroase a uscat. Cyclamenul e inflorit in padure.

Sambata a fost cam umed - parca ploaia statea sa cada in orice clipa si ceata, mult ceata chiar si dupa pranz. M-am dat cu Oana pe un traseu de 6 (sau 6+?) in Usteto?(cred). Nicolas e dezamagit ca nu a gasit un traseu de 10+ si decide ca e blestemat. Eu cu Oana ne-am dat binisor, Alex a mers si el pe un alt traseu pe care l-am incercat si noi :) eu chinuita rau de tot - Oana mai cu usurinta. Baietii ne parasesc la un moment dat si se duc inspre traseele lor de grade superioare. Se intorc dezamagiti - traseele sunt proaste, cu spituri lipsa, intr-un cuvant nu merita deloc. Seara mancam la Tempo si bem vin. Mananc inghetata la borcanas si eu si Alex si imi iau borcanasele acasa sa plantez cactusi in ele. Ne mai plimbam prin oras si facem poze, adica eu fac poze.

Oana ne multumeste de 10 ori ca am luat-o - daca mai spune o data weekendul viitor va sta acasa :) . Suntem cazati la "baba". Adica la o tanti care nu stie decat bulgareste dar cu care Nicolas s-a descurcat de minune si avem 2 camere cu 2 paturi fiecare. La Nicolas si la Oana in camera placile de gresie au incalzire pe dedesubt, noi avem un radiator care radiaza toata noaptea puternic.
Duminica e muuult mai frumos. Ca de obicei eu si Alex ne trezim cu soarele si plecam la plimbare si la poze prin imprejurimi. De data asta descoperim Muzeul Arheologic din Veliko.

Mancam piza de dimineata, la un restaurant pe care la usa scrie ca deschid la 8 - ce bine ar fi sa fie adevarat. Nicolas, francezul obisnuit cu croisant cu cafea si lapte au ptit dej , baga si el o pizza - baaaad thing for him. Nu mai da gradul duminica. Alex merge bine, eu si Oana mergem cap din bucla in bucla pe doua trasee de la faleza Trinity, "the little gap" si "the big gap" Gap - gap ca se rupea filmul la amandoua la un moment dat. Adica ne-am cam dat noi seama cum se face dar era un gap de prize in zona si ... ne-a lipsit curajul. Altfel am mers binisor amandoua, cap ceea ce e mai mult decat bine. Norocul nostru a fost ca erau ancore chimice si ne-am putut da jos de oriunde din traseu. Evident ca Alex cu Nicolas au fost la nu's ce faleza cu super trasee si super grade. Aproape de intunericul serii vin si ei sa ne salveze - bucuria noastra ca nu au de la ce. Mancam din nou in Veliko (pt seara). "Eve's salad" cu vinete si rosii si nuca pisata. Si Alex are niste carnita cu ciupercute si sos de soia. F bun. Intoarcerea acasa e chinuitoare, cel putin pentru mine. Ma cam dor toate cele si scaunul nu e deloc comod. Ce sa mai spun de Oana si Nicolas - a caror bancheta din spate scartaie la fiecare groapa. Stiu sigur ca la un moment dat sambata sau duminica, in masina, Nicolas a spus ca dupa ce isi ia masina nu o sa mai mergem cu Dacia. Da' intrebarea mea este cine o sa conduca ...
Pana atunci e luni seara, mi-e cam somn de la aeru conditionat a lu peste hdsi si ma duc acasa sa prelucrez din pozele din weekend.

http://cristinamanof.fotopic.net/c1398026.html